Persoanele care au realizat un stagiu de cotizare cu cel puţin 8 ani mai mare decât stagiul complet de cotizare prevăzut de lege, pot solicita pensia anticipată cu cel mult 5 ani înaintea împlinirii vârstei standard de pensionare.

Vârsta standard de pensionare, stagiul complet de cotizare pentru femei şi bărbaţi sunt stabilite în raport de luna și anul naşterii (anexa nr. 5 la Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice).

Cuantumul pensiei anticipate se stabileşte în aceleaşi condiţii în care se stabileşte cel al pensiei pentru limită de vârstă.

!!! Reducerea vârstei standard de pensionare prevăzută la această categorie de pensie NU nu se cumulează cu nicio altă reducere reglementată de legea cadru sau de alte acte normative cu caracter special.

!!! La stabilirea stagiului de cotizare pentru acordarea pensiei anticipate NU se iau în considerare perioadele asimilate stagiului de cotizare în care asiguratul:

1. a beneficiat de pensie de invaliditate;
2. a urmat cursurile de zi ale învăţământului universitar, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, cu condiţia absolvirii acestora cu diplomă;
3. a satisfăcut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus, pe durata legal stabilită, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat;

Stabilirea pensiei anticipate

Cererea de pensionare împreună cu actele doveditoare se depune de către solicitant, începând cu data îndeplinirii condiţiilor de pensionare. Pensia anticipată se cuvine de la data îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege, se acordă de la data înregistrării cererii şi se plăteşte de la data încetării calităţii de asigurat, după caz (vezi art. 118 alin. (11) lit.c), (12) și art. 105 alin. (2) din lege).

 

Modalităţi de plată a drepturilor de pensie anticipată 

Drepturile de pensie se plătesc lunar, în funcţie de opţiunea pensionarului:

• prin mandat poştal, la domiciliul beneficiarului drepturilor de pensie;
• în cont curent sau cont de card

Trecerea de la pensia anticipată la pensia pentru limită de vârstă

La data îndeplinirii condiţiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, pensia anticipată se transformă în pensie pentru limită de vârstă, din oficiu, şi se recalculează prin valorificarea perioadelor asimilate şi a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de suspendare, după caz, a plăţii pensiei (vezi art. 118 alin. (11) lit.c), (12) și art. 105 alin. (2) din lege).

 

Recalcularea şi revizuirea pensiei anticipate

Pensia anticipată se poate recalcula:

• prin adăugarea veniturilor şi/sau a stagiilor de cotizare realizate anterior înscrierii la pensie, dar care nu au fost valorificate la stabilirea acesteia,
• în cazul depunerii unor declaraţii rectificative, de natură a modifica veniturile şi/sau stagiile de cotizare valorificate iniţial la stabilirea acesteia

Noile drepturi recalculate se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată cererea.

!!! Stagiile de cotizare realizate după data acordării drepturilor de pensie anticipată, în condiţiile suspendării, după caz, a  plăţii acestora, se valorifică doar la momentul trecerii la pensia pentru limită de vârstă(vezi art. 118 alin. (11) lit.c), (12) și art. 105 alin. (2) din lege).

 

Revizuirea pensiei anticipate se face din oficiu sau la solicitarea pensionarului în situaţia în care, ulterior stabilirii/plăţii pensiei se constată diferenţe între sumele stabilite şi /sau plătite şi cele legal cuvenite. Sumele rezultate în urma revizuirii drepturilor de pensie se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripţie  de 3 ani, calculat de la data constatării acestor diferenţe.

 

Suspendarea plăţii pensiei anticipate se face începând cu luna următoare celei în care:

•   pensionarul, beneficiar al unei pensii anticipate, realizează venituri lunare:

1. în baza unui contract individual de muncă;
2. în baza unui raport de serviciu;
3. din activități în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi ca membri cooperatori într-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti ale căror drepturi și obligații sunt asimilate în condițiile Legii nr. 263/2010 cu cele ale persoanelor prevăzute la art. I din lege. 

• la cererea pensionarului.

 

Încetarea plăţii pensiei anticipate

Plata pensiei anticipate încetează începând cu luna următoare celei în care:

• pensionarul a decedat;
• pensionarul nu mai îndeplineşte condiţiile legale în temeiul cărora i-a fost acordată pensia.

 

 Reluarea plăţii pensiei anticipate se face la cerere 

• începând cu luna următoare celei în care a fost înlăturată cauza care, potrivit legii, a dus la suspendarea plăţii pensiei, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data la care cauza suspendării a fost înlăturată;
• începând cu luna următoare celei în care a fost depusă cererea, dacă depunerea acesteia  s-a făcut după expirarea termenului de 30 de zile;
• de la data suspendării la cerere, numai dacă, între data suspendării şi data reluării plăţii nu a intervenit, conform legii, o altă cauză de suspendare sau de încetare a plăţii, cu respectarea termenului general de prescripție.

 

Retragerea cererii de pensionare şi anularea deciziei de pensie anticipată

Cererea privind acordarea drepturilor de pensie poate fi retrasă de persoana care a depus-o, oricând până la emiterea deciziei de pensie. Decizia de pensie poate fi anulată la cererea titularului, în termen de 30 de zile de la comunicare.

Pensia anticipată parţială se acordă cu cel mult 5 ani înainte de împlinirea vârstei standard de pensionare, persoanelor asigurate care au realizat stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, precum şi celor care au depăşit stagiul complet de cotizare cu până la 8 ani.

Vârsta standard de pensionare, stagiul complet de cotizare şi stagiul minim de  pentru femei şi bărbaţi sunt  stabilite în raport de luna și anul naşterii (anexa nr. 5  la Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice).

Cuantumul pensiei anticipate parţiale se stabileşte din cuantumul pensiei pentru limită de vârstă, prin diminuarea acestuia în raport cu stagiul de cotizare realizat şi cu numărul de luni cu care s-a redus vârsta standard de pensionare, conform tabelului nr. 2¹.

Tabelul nr.2¹

Perioada de cotizare realizată peste stagiul standard complet de cotizare prevăzut în anexa nr.5	Procentul de diminuare pentru fiecare lună de anticipare (%)
Până la 1 an	0,50
Peste 1 an	0,45
Peste 2 ani	0,40
Peste 3 ani	0,35
Peste 4 ani	0,30
Peste 5 ani	0,25
Peste 6 ani	0,20
Între 7 și 8 ani	0,15

 !!! Reducerea vârstei standard de pensionare prevăzută la această categorie de pensie NU se cumulează cu nicio altă reducere reglementată de legea cadru sau de alte acte normative cu caracter special.

!!! La stabilirea stagiului de cotizare pentru acordarea pensiei anticipate parţiale NU se iau în considerare perioadele asimilate stagiului de cotizare în care asiguratul:

1. a beneficiat de pensie de invaliditate;
2. a urmat cursurile de zi ale învăţământului universitar, organizat potrivit legii, pe durata normală a studiilor respective, cu condiţia absolvirii acestora cu diplomă;
3. a satisfăcut serviciul militar ca militar în termen sau militar cu termen redus, pe durata legal stabilită, a fost concentrat, mobilizat sau în prizonierat;

Stabilirea pensiei anticipate parţiale

Pensia anticipată parțială se cuvine de la data îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege, se acordă de la data înregistrării cererii şi se plăteşte de la data încetării calităţii de asigurat, după caz. (vezi art. 118 alin. (11) lit.c), (12) și art. 105 alin. (2) din lege).

Cererea de pensionare împreună cu actele doveditoare se depun de către solicitant, începând cu data îndeplinirii condiţiilor de pensionare.

Modalităţi de plată a drepturilor de pensie anticipată parţială

Drepturile de pensie se plătesc lunar, în funcţie de opțiunea pensionarului:

• prin mandat poştal, la domiciliul beneficiarului drepturilor de pensie;
• în cont curent sau cont de card

 

Recalcularea şi revizuirea pensiei anticipate parțiale

Pensia anticipată parțială se poate recalcula:

• prin adăugarea veniturilor şi/sau a stagiilor de cotizare realizate anterior înscrierii la pensie, dar care nu au fost valorificate la stabilirea acesteia;
• în cazul depunerii unor declaraţii rectificative, de natură a modifica veniturile şi/sau stagiile de cotizare valorificate iniţial la stabilirea acesteia.

Noile drepturi recalculate se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată cererea.

!!! Stagiile de cotizare realizate după data acordării drepturilor de pensie anticipată parțială, în condiţiile suspendării, după caz, a plăţii acestora, se valorifică doar la momentul trecerii la pensia pentru limită de vârstă. (vezi art. 118 alin. (11) lit.c), (12) și art. 105 alin. (2) din lege).

Revizuirea pensiei anticipate parțiale se face din oficiu sau la solicitarea pensionarului în situaţia în care, ulterior stabilirii/plăţii pensiei se constată diferenţe între sumele stabilite şi /sau plătite şi cele legal cuvenite. Sumele rezultate în urma revizuirii drepturilor de pensie se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripţie  de 3 ani, calculat de la data constatării acestor diferenţe.

Suspendarea plăţii pensiei anticipate parțiale se face începând cu luna următoare celei în care:

• pensionarul, beneficiar al unei pensii anticipate parţiale, realizează venituri lunare:

1. în baza unui contract individual de muncă;
2. în baza unui raport de serviciu;
3. din activități în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi ca membri cooperatori într-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti ale căror drepturi și obligații sunt asimilate în condițiile Legii nr. 263/2010 cu cele ale persoanelor prevăzute la art. I din lege. 

• la cererea pensionarului.

Încetarea plăţii pensiei anticipate parţiale

Plata pensiei anticipate parţiale încetează începând cu luna următoare celei în care:

• pensionarul a decedat;
• pensionarul nu mai îndeplineşte condiţiile legale în temeiul cărora i-a fost acordată pensia.

Reluarea plăţii pensiei anticipate parţiale se face la cerere

• începând cu luna următoare celei în care a fost înlăturată cauza care, potrivit legii, a dus la suspendarea plăţii pensiei, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data la care cauza suspendării a fost înlăturată;
• începând cu luna următoare celei în care a fost depusă cererea, dacă depunerea acesteia  s-a făcut după expirarea termenului de 30 de zile.
• de la data suspendării la cerere, numai dacă , între data suspendării şi data reluării plăţii nu a intervenit, conform legii, o altă cauză de suspendare sau de încetare a plăţii, cu respectarea termenului general de prescripție.

Retragerea cererii de pensionare şi anularea deciziei de pensie anticipată parţială

Cererea privind acordarea drepturilor de pensie poate fi retrasă de persoana care a depus-o, oricând până la emiterea deciziei de pensie.

Decizia de pensie poate fi anulată la cererea titularului, în termen de 30 de zile de la comunicare.

Trecerea de la pensia anticipată parţială la pensia pentru limită de vârstă

La data îndeplinirii condiţiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, pensia anticipată parţială se transformă în pensie pentru limită de vârstă, din oficiu, şi se recalculează prin eliminarea diminuării şi prin valorificarea perioadelor asimilate şi a eventualelor stagii de cotizare realizate în perioada de suspendare, după caz, a plăţii pensiei. (vezi art. 118 alin. (11) lit.c), (12) și art. 105 alin. (2) din lege).

Condiţii de acordare

 Pensia de invaliditate se cuvine persoanelor care nu au împlinit vârsta standard de pensionare prevăzută în anexa nr. 5, care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, și care au realizat stagiu de cotizare, în condițiile legii.

 

Beneficiari:

 

• persoanele care si-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă din cauza unei boli obişnuite sau a unor accidente care nu au legătură cu munca;
• persoanele care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, din cauza accidentelor de muncă şi bolilor profesionale, neoplaziilor, schizofreniei şi SIDA (indiferent de stagiul de cotizare realizat);

.În raport cu gradul de reducere a capacităţii de muncă, invaliditatea este:

• de gradul I, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă şi a capacităţii de autoîngrijire;
• de gradul II, caracterizată prin pierderea totală a capacităţii de muncă, cu păstrarea capacităţii de autoîngrijire;
• de gradul III, caracterizată prin pierderea a cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, persoana putând să presteze o activitate profesională, corespunzătoare a cel mult jumătate din timpul normal de muncă.

 

Încadrarea în grad de invaliditate, revizuirea medicală şi contestarea deciziei medicale asupra capacităţii de muncă

 Încadrarea în grad de invaliditate

 

Evaluarea capacităţii de muncă, în vederea stabilirii gradului de invaliditate, se face, la cerere, până la data împlinirii vârstei standard de pensionare prevăzută de lege, de către medicul specializat în expertiza medicală a capacităţii de muncă din cadrul CNPP, denumit în continuare medic expert al asigurărilor sociale.

 

Pentru evaluarea capacităţii de muncă, cererea şi documentele medicale ale solicitantului se depun la cabinetul de expertiză medicală a capacităţii de muncă din cadrul casei teritoriale de pensii competente, în funcţie de domiciliul solicitantului.

 

Actele necesare încadrării în grad de invaliditate:

 

• cerere;
• actul de identitate;
• documente medicale din care să rezulte afecţiunile prezentate şi rezultatele investigaţiilor necesare pentru susţinerea diagnosticului clinic şi funcţional (forma clinică şi stadiul evolutiv al bolii);
• adeverinţa eliberată de angajator care să ateste numărul de zile de concediu medical, cumulat în ultimele 12/24 de luni, cu menţionarea datei ultimei zile de concediu medical;
• documentul din care să rezulte cauza invalidităţii;
• documentul care să ateste data ivirii invalidităţii, după caz.

 

Documentele care atestă cauza invalidităţii sunt, după caz:

 

• fişa BP2/adeverinţă de confirmare eliberată de direcţia de sănătate publică, în caz de boală profesională;
• FIAM/proces-verbal avizat de inspectoratul teritorial de muncă ce a confirmat caracterul de muncă al accidentului sau adeverinţă de confirmare a înregistrării accidentului de muncă la inspectoratul teritorial de muncă, în caz de accident de muncă;
• documente medicale eliberate de medicii de specialitate care confirmă diagnosticul, în caz de schizofrenie/neoplasm/SIDA; pentru afecţiunea neoplazică se anexează şi rezultatul examenului histopatologic;

 

În urma examinării clinice şi analizării documentelor medicale, medicul expert al asigurărilor sociale completează raportul de expertiză medicală a capacităţii de muncă şi emite decizia medicală asupra capacităţii de muncă.

Decizia medicală de încadrare într-un grad de invaliditate se emite în termen de 45 de zile de la data înregistrării cererii şi se comunică în termen de 5 zile de la emitere.

Decizia medicală asupra capacităţii de muncă poate fi contestată, în termen de 30 de zile de la comunicare, la comisiile medicale de contestaţii.

Contestaţia se soluţionează în termen de 45 de zile de la înregistrare. Decizia emisă în soluţionarea contestaţiei se comunică în termen de 5 zile de la data soluţionării. 

Deciziile comisiilor medicale de contestaţii date în soluţionarea contestaţiilor depuse pot fi atacate la instanţele judecătoreşti competente în termen de 30 de zile de la comunicare.

Deciziile medicale asupra capacităţii de muncă, precum şi deciziile necontestate în termen rămân definitive.

 

Revizuirea medicală

 

Pensionarii de invaliditate sunt supuşi revizuirii medicale, periodic, în funcţie de afecţiune, la intervale cuprinse între un an şi 3 ani, până la împlinirea vârstelor standard de pensionare, la termenele stabilite de medicul expert al asigurărilor sociale. 

 

După fiecare revizuire medicală, medicul expert al asigurărilor sociale emite o nouă decizie medicală asupra capacităţii de muncă, prin care se stabileşte, după caz:

 

• menţinerea în acelaşi grad de invaliditate;
• încadrarea în alt grad de invaliditate;
• redobândirea capacităţii de muncă.

 

Dreptul la pensie de invaliditate se modifică sau încetează începând cu luna următoare celei în care s-a emis decizia medicală asupra capacităţii de muncă, emisă în urma revizuirii medicale.

 

!!! Neprezentarea, din motive imputabile pensionarului, la revizuirea medicală atrage suspendarea plăţii pensiei începând cu luna următoare celei în care era prevăzută revizuirea medicală sau, după caz, încetarea plăţii pensiei, în condiţiile legii.

 

Revizuirea medicală se poate efectua şi la cererea pensionarilor, dacă starea sănătăţii lor s-a îmbunătăţit sau, după caz, s-a agravat.

 

Nu mai sunt supuşi revizuirii medicale periodice pensionarii de invaliditate care:

 

• prezintă invalidităţi care afectează ireversibil capacitatea de muncă;
• au împlinit vârstele standard de pensionare prevăzute de lege;
• au vârsta mai mică cu până la 5 ani faţă de vârsta standard de pensionare şi au realizat stagiile complete de cotizare, prevăzute de lege.

 

Programe recuperatorii

 

Pensionarii de invaliditate care sunt supuşi revizuirii medicale au obligaţia de a urma programele recuperatorii întocmite de medicul expert al asigurărilor sociale care a emis decizia de încadrare în grad de invaliditate, în vederea reintegrării socio-profesionale.

 

Neîndeplinirea, din motive imputabile pensionarului, a obligației de a urma programele recuperatorii atrage suspendarea plăţii pensiei începând cu luna următoare constatării.

 

Cabinetele de expertiză medicală a capacităţii de muncă efectuează controlul asupra respectării programelor recuperatorii, pe baza normelor metodologice emise de către Institutul Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă.

 

 

Pensia de invaliditate se acordă:

 

• de la data încetării plăţii indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la data emiterii deciziei medicale asupra capacităţii de muncă, în situaţia pensiei de invaliditate acordate persoanei care, la data emiterii deciziei medicale, are calitatea de asigurat;
• de la data încetării calităţii de asigurat, cu excepţia persoanelor asigurate pe bază de contract de asigurare socială şi a acelora care pot cumula pensia cu alte venituri potrivit legii, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la data emiterii deciziei medicale asupra capacităţii de muncă, în situaţia pensiei de invaliditate acordate persoanei care, la data emiterii deciziei medicale, are calitatea de asigurat;
• de la data înregistrării cererii, în situația în care cererea a fost depusă cu depășirea termenului de 30 zile menționat mai sus, precum și în situația pensiei de invaliditate acordate persoanei care la data emiterii deciziei medicale nu are calitatea de asigurat.

 

 

Stabilirea drepturilor de pensie de invaliditate

 

Cererea de pensionare, împreună cu actele doveditoare, se depune de către solicitant. 

La stabilirea pensiei de invaliditate, se acordă un stagiu potenţial, determinat ca diferenţă dintre stagiul complet de cotizare prevăzut în anexa nr. 5 la lege şi stagiul de cotizare realizat până la data acordării/solicitării pensiei de invaliditate. Stagiul potenţial rezultat nu poate fi mai mare decât stagiul de cotizare pe care persoana l-ar fi putut realiza de la data acordării pensiei de invaliditate până la împlinirea vârstei standard de pensionare, prevăzută de lege, la care poate solicita pensie pentru limită de vârstă.

 

Stagiul potențial se acordă doar în situația persoanelor încadrate în gradul I sau II de invaliditate, în condițiile în care au realizat la data emiterii deciziei medicale asupra capacităţii de muncă, stagiul de cotizare în raport cu vârsta conform tabelului nr. 3 din lege.

 

Tabelul nr. 3

 

Vârsta persoanei la data emiterii deciziei medicale asupra capacităţii  de muncă	Stagiul de cotizare realizat (ani)
până la 20 ani	1
de la 20-23 ani	2
23-25 ani	3
25-29 ani	6
29-33 ani	9
33-37 ani	11
37-41 ani	14
41-45 ani	17
45-49 ani	20
49-53 ani	23
53-57 ani	25
57-60 ani	26
Peste 60 de ani	27

 

 În situaţia gradului III de invaliditate, stagiul potenţial se acordă numai:

 

• persoanelor care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, din cauza accidentelor de muncă şi bolilor profesionale;
• persoanelor care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, din cauza neoplaziilor, schizofreniei şi SIDA;
• persoanelor care au realizat un stagiu de cotizare ca nevăzător sau în condiţii de handicap preexistent calităţii de asigurat li se acordă un stagiu potenţial, determinat ca diferenţă între stagiile de cotizare cerute de art. 58 şi 59 din lege şi stagiile de cotizare realizate până la data acordării pensiei de invaliditate.

 

Pentru stagiul potenţial, acordat persoanelor în drept să obţină o pensie de invaliditate, punctajul lunar este de:

 

• 0,70 puncte pentru gradul I de invaliditate;
• 0,55 puncte pentru gradul II de invaliditate; 
• 0,35 puncte pentru gradul III de invaliditate.

 

Indemnizaţia de însoţitor

 

Pensionarii de invaliditate încadraţi în gradul I de invaliditate au dreptul, în afara pensiei, la o indemnizaţie pentru însoţitor, în cuantum fix. Cuantumul indemnizaţiei pentru însoţitor reprezintă 80% din valoarea unui punct de pensie, stabilită în condiţiile legii. In intervalul ianuarie 2020 – august 2020, cuantumul indemnizaţiei pentru însoţitor este de 1.012 lei.  

 

Modalităţi de plată a drepturilor de pensie de invaliditate

 

Drepturile de pensie se plătesc lunar, în funcţie de optiunea pensionarului:

 

• prin mandat poştal, la domiciliul beneficiarului drepturilor de pensie;
• în cont curent sau cont de card 

Recalcularea şi revizuirea pensiei de invaliditate

Pensia de invaliditate se poate recalcula prin:

• adăugarea veniturilor și/sau a stagiilor de cotizare, perioadelor asimilate stagiilor de cotizare;
• valorificarea altor documente de natură să conducă la modificarea drepturilor de pensie, care nu au fost valorificate la stabilirea acesteia;
• depunerea unor declaraţii rectificative, de natură a modifica veniturile şi/sau stagiile de cotizare valorificate iniţial la stabilirea acesteia.

 

!!! Nu sunt necesare adeverințe pentru perioadele de stagiu realizate ulterior datei de 01.04.2001, aceste informații fiind în evidența CNPP, în baza declaraţiei nominale de asigurare depuse de angajator. 

 

Revizuirea pensiei de invaliditate se face din oficiu sau la solicitarea pensionarului în situaţia în care, ulterior stabilirii/plăţii pensiei se constată diferenţe între sumele stabilite şi/sau plătite şi cele legal cuvenite. Sumele rezultate în urma revizuirii drepturilor de pensie se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripţie  de 3 ani, calculat de la data constatării acestor diferenţe.

 

Suspendarea plăţii pensiei de invaliditate se face incepând cu luna următoare celei în care:

 

• pensionarul şi-a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat, cu care România a încheiat convenţie de reciprocitate în domeniul asigurărilor sociale, dacă potrivit prevederilor acesteia pensia se plăteşte de către celălalt stat;
• pensionarul de invaliditate nu se prezintă la revizuirea medicală obligatorie sau la convocarea Institutului Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă, a Centrelor Regionale de Expertiză Medicală a Capacităţii de Muncă sau a centrelor regionale de expertiză medicală a capacităţii de muncă;
• pensionarul de invaliditate nu mai urmează programele recuperatorii, întocmite de medicul expert al asigurărilor sociale;
• pensionarul de invaliditate, încadrat în gradul I sau II, realizează venituri:

 

1. în baza unui contract individual de muncă;
2. în baza unui raport de serviciu;
3. din activități în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi ca membri cooperatori într-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti ale căror drepturi și obligații sunt asimilate în condițiile Legii nr. 263/2010 cu cele ale persoanelor prevăzute la art. I din lege. 

 

• pensionarul de invaliditate, încadrat în gradul III, realizează venituri, depăşind jumătate din programul normal de lucru al locului de muncă respectiv:

1. în baza unui contract individual de muncă;
2. în baza unui raport de serviciu;
3. din activități în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi ca membri cooperatori într-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti ale căror drepturi și obligații sunt asimilate în condițiile Legii nr. 263/2010 cu cele ale persoanelor prevăzute la art. I din lege. 

• la cererea pensionarului.

 

Încetarea plăţii pensiei de invaliditate

 

• pensionarul a decedat;
• pensionarul nu mai îndeplineşte condiţiile legale în temeiul cărora i-a fost acordată pensia;
• pensionarul de invaliditate şi-a redobândit capacitatea de muncă, potrivit legii;
• au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate nu s-a prezentat, din motive imputabile lui, la revizuirea medicală obligatorie;
• au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate nu s-a prezentat, din motive imputabile lui, la convocarea făcută de Institutul Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperarea Capacităţii de Muncă sau de Centrele Regionale de Expertiză Medicală a Capacității de Muncă 
• au expirat 12 luni de la data la care pensionarul de invaliditate, nu a mai urmat programele recuperatorii întocmite de medicul expert al asigurărilor sociale.

 

Reluarea plăţii pensiei de invaliditate se face la cerere

 

• începând cu luna următoare celei în care a fost înlăturată cauza care, potrivit legii, a dus la suspendarea plăţii pensiei, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data la care cauza suspendării a fost înlăturată;
• începând cu luna următoare celei în care a fost depusă cererea, dacă depunerea acesteia  s-a făcut după expirarea termenului de 30 de zile.
• de la data suspendării la cerere, numai dacă, între data suspendării şi data reluării plăţii nu a intervenit, conform legii, o altă cauză de suspendare sau de încetare a plăţii, cu respectarea termenului general de prescripție.

 

Trecerea de la pensia pensia de invaliditate la pensia pentru limită de vârstă

 

La data îndeplinirii condiţiilor pentru acordarea pensiei pentru limită de vârstă, pensia de invaliditate devine pensie pentru limită de vârstă, și se acordă, din oficiu, cuantumul cel mai avantajos.

 

Indemnizaţia pentru însoţitor acordată pensionarilor de invaliditate gradul I se menţine şi pe durata acordării pensiei pentru limită de vârstă.

În situaţia decesului asiguratului sau pensionarului, copiii şi soţul supravieţuitor  au dreptul la pensie de urmaş, în următoarele condiţii:

Copiii:

• până la vârsta de 16 ani;
• dacă îşi continuă studiile într-o formă de învăţământ organizată potrivit legii, până la terminarea acestora, fără a depăşi vârsta de 26 de ani;
• pe toată durata invalidităţii de orice grad, dacă aceasta s-a ivit în perioada în care se aflau în una dintre situaţiile prevăzute mai sus.

 

Soţul supravieţuitor:

• la împlinirea vârstei-standard de pensionare, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin 15 ani. Dacă durata căsătoriei a fost mai mică de 15 ani, dar de cel puţin 10 ani, cuantumul pensiei de urmaş cuvenit se diminuează cu 0,5% pentru fiecare lună, respectiv 6% pentru fiecare an de căsătorie în minus;
• indiferent de vârstă, pe perioada în care este invalid de gradul l sau II, dacă durata căsătoriei a fost de cel puţin 1 an;
• indiferent de vârstă şi de durata căsătoriei, dacă decesul soţului susţinător s-a produs ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale şi dacă nu realizează venituri lunare din activităţi dependente: 

1. în baza unui contract individual de muncă;
2. în baza unui raport de serviciu;

 

!!! Ori dacă acestea sunt mai mici de 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

 

• care nu îndeplineşte condiţiile de mai sus, beneficiază de pensie de urmaş pe o perioadă de 6 luni de la data decesului dacă în această perioadă nu realizează venituri lunare din activităţi dependente

1. în baza unui contract individual de muncă;
2. în baza unui raport de serviciu;
3. din activități în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi ca membri cooperatori într-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti ale căror drepturi și obligații sunt asimilate în condițiile Legii nr. 263/2010 cu cele ale persoanelor prevăzute la art. I din lege. 

• care are în îngrijire la data decesului susţinătorului unul sau mai mulţi copii în vârstă de până la 7 ani, beneficiază de pensie de urmaş până la data împlinirii de către ultimul copil a vârstei de 7 ani, în perioadele în care nu realizează venituri lunare din activităţi dependente:

1. în baza unui contract individual de muncă;
2. în baza unui raport de serviciu;
3. din activități în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi ca membri cooperatori într-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti ale căror drepturi și obligații sunt asimilate în condițiile Legii nr. 263/2010 cu cele ale persoanelor prevăzute la art. I din lege. 

 

!!! Ori dacă acestea sunt mai mici de 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

 

Copiii şi soţul supravieţuitor care au dreptul la o pensie proprie şi îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru obţinerea pensiei de urmaş după susţinătorul decedat pot opta pentru cea mai avantajoasă pensie.

 

Cuantumul pensiei de urmaş

Pensia de urmaş se calculează din:

• pensia pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în condiţiile legii, susţinătorul decedat;
• pensia de invaliditate gradul I, în cazul în care decesul susţinătorului a survenit înaintea îndeplinirii condiţiilor pentru obţinerea pensiei pentru limită de vârstă, inclusiv în situațiile în care era în plată cu pensie de invaliditate de orice grad, pensie anticipată sau pensie anticipată parţială.

Cuantumul pensiei de urmaş se stabileşte procentual din punctajul mediu anual realizat de susţinător, aferent pensiei pentru limită de vârstă aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul, în condiţiile legii, susţinătorul decedat sau, după caz, din punctajul mediu anual aferent pensiei de invaliditate gradul I, în funcţie de numărul urmaşilor îndreptăţiţi, astfel:

1. 50% – pentru un singur urmaş;
2. 75% – pentru 2 urmaşi;
3. 100% – pentru 3 sau mai mulţi urmaşi.

 

Excepţie!!! Cuantumul pensiei de urmaş, în cazul orfanilor de ambii părinţi, se stabileşte prin însumarea drepturilor de pensie de urmaş, calculate după fiecare părinte.

  

Pensia de urmaş se cuvine de la data îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege, se acordă şi se plăteşte:

 

• din prima zi a lunii următoare celei în care a avut loc decesul, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data decesului, în situaţia pensiei de urmaş acordate persoanei al cărei susţinător era pensionar, la data decesului;
• de la data decesului, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la această dată, în situaţia pensiei de urmaş acordate persoanei al cărei susţinător nu era pensionar, la data decesului;
• de la data îndeplinirii condiţiilor de pensionare, dacă cererea a fost înregistrată în termen de 30 de zile de la această dată, în situaţia pensiei de urmaş acordate persoanei care îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege, referitoare la vârsta standard de pensionare, ulterior decesului susţinătorului;
• în situaţia în care cererea a fost depusă cu depăşirea termenului de 30 de zile, pensia de urmaş se acordă şi se plăteşte de la data înregistrării cererii.

 

Acte necesare (după caz):

 

• cerere pentru înscrierea la pensie de urmaş (anexa nr. 8 la norme);
• actele de stare civilă ale urmaşilor şi reprezentantului legal, după caz, original  şi copie;
• decizia medicală asupra capacităţii de muncă (original), după caz;
• decizia de pensie/talonul de plată a pensiei, pentru cazurile în care susţinătorul decedat avea calitatea de pensionar (copie);
• adeverinţa de studii (elev sau student), în cazul urmaşilor copii în vârstă de peste 16 ani, în original;
• actul doveditor al cauzei decesului, cu excepţia situaţiilor în care susţinătorul decedat avea calitatea de pensionar (copie);
• copie FIAM, pentru decesul cauzat de accident de muncă;
• copie BP2 şi copie certificat medical constatator al decesului, pentru decesul cauzat de boală profesională.
• declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte că urmaşul nu a fost condamnat prin sentinţă rămasă definitivă pentru infracţiunea de omor sau tentativă de omor comisă asupra susţinătorului;

 

Pentru cazurile în care susţinătorul decedat nu avea calitatea de pensionar se depun şi următoarele documente:

 

• carnetul de muncă (original si copie);
• carnetul de muncă pentru membrii CAP (original și copie);
• carnetul de asigurări sociale pentru agricultori (original și copie);
• alte acte prevăzute de lege privind vechimea în muncă sau vechimea în serviciu realizată;
• livretul militar (original şi copie);
• diploma de absolvire a învăţământului universitar (original şi copie) şi adeverinţa din care să rezulte durata normală, perioada studiilor şi faptul că acestea au fost urmate la zi;
• dovada echivalării de către statul român a cursurilor desfăşurate în cadrul unor instituţii de învăţământ universitar din străinătate;
• adeverinţă privind stagiile de cotizare realizate în alte sisteme de asigurări sociale, neintegrate în sistemul public, în original;
• alte acte întocmite potrivit prevederilor legale prin care se dovedesc elemente necesare stabilirii drepturilor de pensie.

  

Modalităţi de plată a drepturilor de pensie de urmaş

 

Drepturile de pensie se plătesc lunar, titularului, tutorelui sau curatorului acestuia, persoanei căreia i s-a încredinţat sau i s-a dat în plasament copilul minor sau, după caz, mandatarului desemnat prin procură specială.

  

În funcţie de opțiune, plata pensiei se face:

 

• prin mandat poştal, la domiciliul beneficiarului drepturilor de pensie;
• în cont curent sau cont de card

Cererea de pensionare, împreună cu actele doveditoare, se depune de către solicitant .

Recalcularea şi revizuirea pensiei de urmaş

 

Pensia de urmaș se poate recalcula prin:

 

• adăugarea veniturilor și/sau a stagiilor de cotizare, perioadelor asimilate stagiilor de cotizare;
• valorificarea altor documente de natură să conducă la modificarea drepturilor de pensie, care nu au fost valorificate la stabilirea acesteia;
• depunerea unor declaraţii rectificative, de natură a modifica veniturile şi/sau stagiile de cotizare valorificate iniţial la stabilirea acesteia.

  

Drepturile recalculate se acordă începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată cererea. 

 

!!! Nu sunt necesare adeverințe pentru perioadele de stagiu realizate ulterior datei de 01.04.2001, aceste informații fiind în evidența CNPP, în baza declaraţiei nominale de asigurare depuse de angajator. 

 

Revizuirea pensiei de urmaș se face din oficiu sau la solicitarea pensionarului în situaţia în care, ulterior stabilirii/plăţii pensiei se constată diferenţe între sumele stabilite şi/sau plătite şi cele legal cuvenite. Sumele rezultate în urma revizuirii drepturilor de pensie se acordă sau se recuperează, după caz, în cadrul termenului general de prescripţie  de 3 ani, calculat de la data constatării acestor diferenţe.

 

Suspendarea plăţii pensiei de urmaş

 

• pensionarul şi-a stabilit domiciliul pe teritoriul altui stat, cu care România a încheiat convenţie de reciprocitate în domeniul asigurărilor sociale, dacă potrivit prevederilor acesteia pensia se plăteşte de către celălalt stat;
• pensionarul urmaş, încadrat în grad de invaliditate, nu se prezintă la revizuirea medicală obligatorie sau la convocarea Institutului Naţional de Expertiză Medicală şi Recuperare a Capacităţii de Muncă sau a Centrelor Regionale de Expertiză Medicală a Capacităţii de Muncă;
• pensionarul urmaş, încadrat în grad de invaliditate, nu mai urmează programele recuperatorii, întocmite de medicul expert al asigurărilor sociale;
• pensionarul urmaş, încadrat în gradul I sau II, realizează venituri lunare:

1. în baza unui contract individual de muncă;
2. în baza unui raport de serviciu;
3. din activități în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi ca membri cooperatori într-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti ale căror drepturi și obligații sunt asimilate în condițiile Legii nr. 263/2010 cu cele ale persoanelor prevăzute la art. I din lege. 

  

• copilul pensionar de urmaş, încadrat în gradul III de invaliditate realizează venituri lunare :

1. în baza unui contract individual de muncă;
2. în baza unui raport de  serviciu;
3. din activități în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi ca membri cooperatori într-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti ale căror drepturi și obligații sunt asimilate în condițiile Legii nr. 263/2010 cu cele ale persoanelor prevăzute la art. I din lege. 

!!! Depăşind jumătate din programul normal de lucru al locului de muncă respectiv.

• copilul beneficiar al pensiei de urmaş cu vârsta mai mare de 16 ani, dar până la 26 de ani daca nu face dovada continuării studiilor într-o formă de învățământ organizată potrivit legii, situație în care plata pensiei se suspendă cu 1 octombrie a anului în curs;
• soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş (vezi art. 118 alin.(2) din lege), realizează venituri lunare mai mari de 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat:

1. în baza unui contract individual de muncă;
2. în baza unui raport de serviciu;
3. din activități în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi membrii cooperatori dintr-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti ale căror drepturi și obligații sunt asimilate în condițiile Legii nr. 263/2010 cu cele ale persoanelor prevăzute la art. I din lege. 

• soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii de urmaş, s-a recăsătorit;
• soţul supravieţuitor, beneficiar al unei pensii, optează pentru o altă pensie, potrivit legii, din acelaşi sistem, sau dintr-un alt sistem de asigurări sociale, neintegrat sistemului public de pensii;
• la cererea pensionarului, situaţie în care suspendarea plăţii se face începând cu luna următoare celei în care a fost înregistrată cererea.

 

Încetarea plăţii pensie de urmaş

 

• pensionarul a decedat;
• pensionarul nu mai îndeplineşte condiţiile legale în temeiul cărora i-a fost acordată pensia;
• pensionarul urmaş, încadrat în grad de invaliditate, şi-au redobândit capacitatea de muncă, potrivit legii;
• au expirat 12 luni de la data la care pensionarul urmaş, încadrat în grad de invaliditate, nu s-a prezentat, din motive imputabile lui, la revizuirea medicală obligatorie;
• au expirat 12 luni de la data la care pensionarul urmaş, încadrat în grad de invaliditate, nu s-a prezentat, din motive imputabile lui, la convocarea la INEMRCM sau a centrelor regionale de expertiză medicală a capacităţii de muncă;
• au expirat 12 luni de la data la care pensionarul urmaş, încadrat în grad de invaliditate, nu a mai urmat programele recuperatorii întocmite de medicul expert al asigurărilor sociale;
• copilul, beneficiar al unei pensii de urmaş, a împlinit vârsta de 26 de ani, cu excepţia copiilor pensionari de urmaş încadraţi în grad de invaliditate survenită până la 16 ani sau, după caz, pe perioada studiilor până la vârsta de 26 ani.;
• pensionarul urmaş a fost condamnat, printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, pentru infracţiunea de omor sau tentativă de omor, comisă asupra susţinătorului.

  

Reluarea plăţii pensiei de urmaş se face, la cerere, astfel:

 

• începând cu luna următoare celei în care a fost înlăturată cauza care, potrivit legii, a dus la suspendarea plăţii pensiei, dacă cererea a fost depusă în termen de 30 de zile de la data la care cauza suspendării a fost înlăturată;
• începând cu luna următoare celei în care a fost depusă cererea, dacă depunerea acesteia  s-a făcut după expirarea termenului de 30 de zile;
• în situaţia copiilor, pensionari de urmaş care au vârsta între 16 şi 26 de ani, ale căror drepturi au fost suspendate datorită faptului că nu au făcut dovada continuării studiilor, drepturile se repun în plată de la data începerii anului şcolar, în baza adeverinţelor de continuare a studiilor, cu respectarea termenului general de prescripţie de 3 ani;
• de la data suspendării la cerere, numai dacă , între data suspendării şi data reluării plăţii nu a intervenit, conform legii, o altă cauză de suspendare sau de încetare a plăţii.